Se opreste o secunda si te priveste. Tu rosesti. Incerci sa te ascunzi de acele priviri asa ca preiei initiativa: il saruti. Jocul continua. Ninsoarea ce o asteptai s`a transformat in picaturi de ploaie. Un strop insistent te atinge si, tresarind, te scoate din hipnoza jocului.
El pare din ce in ce mai distant. Parul iti era ud, iar cele 20 de grade negative se simteau acum mai dureros decat niciodata. Tremurai. Dar de ce? DIn cauza cruntului frig sau a dorintei nebune pentru un nou inceput.
Ochii lui ii gasii din nou pe ai tai, neexprimand nimic. Deodata un suras strengar ii apare pe fata si, destramanduti dorintele spune cu voce joasa: " Trebuie sa plec"
Clipa despartirii vine. Te opresti, deschizi ochii mari si te uiti cum silueta neagra se face din ce in ce mai mica dupa perdeaua ploii. Se va intoarce sa se uite dupa tine?
Nu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu